blackdog

Învăţământul românesc niciodată nu a fost bun. În cazul în care eşti convins că a fost bun vreodată, ai doar o melancolică impresie. Copiii au nevoie de un viitor altfel.

Stimaţi şi dra(g)(c)i profesori, nu mă adresez doar unora dintre dumneavoastră, cu o mentalitate îmbâcsită de lene de gândire și fără chef de interactivitate educaţională, ci tuturor.

Nu plictisiţi copiii cu clişee, informaţii fără sens şi aberaţii. Nu obligaţi copiii să înveţe fără logică.  Nu forţaţi copiii să memoreze doar pentru că “aşa se face şi aşa trebuie”. Stârniți curiozitatea, motivați gândirea critică și recompensați creativitatea.

Ajutați copiii să critice autoritatea. Ajutați copiii să cunoască respectul faţă de ceilalți și față de opțiunile celorlalți. Ajutați copiii să cunoască lumea și realitatea înconjurătoare într-un mod cât mai obiectiv. Ajutați copiii să devină buni și foarte buni.

Nu reforma, nu uniforma, nu imnul, nu drapelul, nu icoanele, nu notele mici și nu pedepsele îi fac pe copii buni, inteligenţi, performanţi etc.

Vă mulţumesc.

Bacalaureatul este un căcat. Bacalaureatul are aceeaşi relevanţă ca horoscopul zilnic şi opinia madmoazelelor de liceu despre gătitul ouălor de struţ. Bacalaureatul este una din infecţiile sistemului educaţional din România. O rămăşiţă, o epavă, o vomă. Bacalaureatul reprezintă umilinţa prin care unii copii trebuie să treacă pentru ca unii profesori să-şi poată întreţine importanţa de sine şi vila pe care vor să o termine mai repede, undeva în afara oraşului. Bacalaureatul este un circ anual cu asistenţă naţională. Mai mult, reprezintă şansa de laudă, de faimă, a unor părinţi cu plodul lor geniu; geniu de cartier. Vecinii bârfesc, rudele bârfesc.

Bacalaureatul este, la fel ca sistemul educaţional din România, o latrină, un carnagiu, o boală mintală. Şcolile din România trebuiesc regândite. Şcolile din România reprezintă frauda, frica, nepotismul, şpaga, copiatul, violenţa, ambiguitatea, neprofesionalismul, eşecul, vechiul şi prostia. Şcolile din România nu îi învaţă pe copii pentru viitor, ci pentru trecut. Există foarte puţini profesori vizionari, creativi şi care să înţeleagă cu adevărat despre ce e vorba în realitate.

Articole, știri, reportaje despre cum au picat elevii bacalaureatul sunt toate eronate. Jurnaliştii, înrudiţi cu cimpanzeii fiind, nu prea înţeleg despre ce e vorba sau sunt dresaţi să înţeleagă exact ce trebuie să înţeleagă.  Jurnaliştii s-au umezit repede şi au început să fete articole, în multe cazuri exprimându-se genial-genital prin sintagma “examenul maturităţii”. Clişee, prejudecăţi şi minţi închise. Jurnaliştii sunt nişte muşte obosite de la atâta miros de căcat cât inspiră şi produc în fiecare zi.

Bacalaureatul, la fel ca stagiul militar, nunta şi botezul, este un obicei inventat de nişte gagii care au spus, relativ: “Este un eveniment foarte important din viaţa ta, trebuie să-l simţi, să-l trăieşti, să-ţi aduci aminte de el, fie că e tragic sau fericit. Este un eveniment la care participă foarte mulţi, dar tu te simţi cel mai important. Este o amăgire, dar tu oricum nu ai să fii atent să înţelegi ce se întâmplă. Este un circ.”

Nu rata ocazia să înveţi ceva nou. Învaţă în fiecare zi.