Simboluri: Busola de pe bancnota de 50 lei

50 lei (RON)Bancnota de 50 lei, aflată în prezent în circulaţie, conţine mai multe elemente de siguranţă. Pe faţa bancnotei, în partea dreaptă, este reprezentat portretul aviatorului şi inventatorului Aurel Vlaicu (1882-1913), iar în dreapta portretului este reprezentat un cap de acvilă de munte, ca element auriu imprimat. La fel ca în cazul fiecărei bancnote, pe faţa acesteia, în jumătatea din stânga, după firul de siguranţă, se află un simbol specific ca element de suprapunere. Simbolul de pe bancnota de 50 lei este o busolă. Acest simbol mai este denumit şi „roza vânturilor”.

Dacă analizăm cu atenţie acest simbol vom observa că are în componenţa cromatică două culori, bleu şi violet, iar fundalul este alb şi semi-transparent. Cu bleu sunt desenate rama cadranului, cele 16 puncte de pe rama cadranului  şi punctele cardinale principale (N,E,S,V), iar cu violet sunt reprezentate punctele secundare (NE,SE,SV,NV). În centrul simbolului se află un cerc.

Roza Vânturilor (Bancnota de 50 lei)Partea interesantă începe cu simbolul florii de crin (fleur-de-lis), poziţionată în direcţia Nord, şi a crucii din direcţia Nord-Est.  Floarea de crin este specifică monarhiei franceze, dar nu numai, şi are rol de simbol politic şi religios. Ca simbol religios, floarea de crin, reprezintă „Sfânta Treime” sau pe „Fecioara Maria”. Crucea reprezintă în ziua noastră, în mentalitatea populară şi în simbolistică, un simbol creştin. Înainte ca acesta să fie adoptat ca simbol principal al creştinismului de către împăratul roman Constantinus I, crucea era un instrument de tortură. Este posibil ca artistul care a realizat bancnotele româneşti, Nicolae Săftoiu, să facă referire, prin aceste simboluri, la creştinism şi la un teritoriu creştin, în cazul nostru, România. Pentru că nu sunt sigur de ceea ce a dorit artistul să contureze prin cele două simboluri ataşate rozei vânturilor, am să mă refer la aceasta ca fiind inspirată după roza vânturilor a lui Pedro Reinel. Cartograful portughez a realizat, în 1504, pentru prima dată acest simbol alături de floarea de crin şi o cruce, fixată în direcţia Est, care indica poziţia ţării sfinte.

Consultând Enciclopedia Britannica, am aflat că floarea de crin, în cazul rozei vânturilor, este o evoluţie artistică a literei T, în jurul anilor 1490-1500, care simboliza înaintea acestei transformări numele „vântului Nordului”, Tramontana.

Busola, „Roza Vânturilor”, simbolizează orientarea, identificarea direcţiei de deplasare, iar afişarea acesteia pe bancnota de 50 lei, alături de Aurel Vlaicu, nu poate avea o altă însemnătate, logic, decât aceea că aviatorul român utiliza busola pentru a se orienta în timpul zborului.

Ideea de bază care îmi stârneşte curiozitatea în privinţa acestui simbol întregit este poziţionarea crucii în direcţia Nord-Est, fiind o particularitate faţă de roza lui Reinel şi cele inspirate de aceasta.

De remarcat, în ceea ce priveşte roza vânturilor în simbolistica creştină, este că şi Vaticanul, în Piaţa San Pietro, deţine un astfel de simbol. Dacă ar fi să luăm în calcul geometria acesteia, putem spune că întreaga Piaţă San Pietro este o roză a vânturilor, iar în direcţia Nord-Est arată Greco.

3 comentarii

  1. un pic de masonerie

    1
  2. Ai stat mult sa te gandesti pana ai scris articolul asta? 🙂
    Oricum e interesant, genul meu.. un jynx.

    2
  3. Da mai memi, si Nae Ionescu era mason cand scria la ”Roza vanturilor”. Las’ ca vine euro acusic’ si ne salveaza de simbolurile masonice de pe bancnota de 50 de lei.

    3

Comentează

Adresa de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Următoarele marcaje HTML sunt permise: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

 

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.