1. Saiturile de „ştiri”
Saituri ca „Gândul.info” sau „Adevărul.ro” nu au conţinut de calitate, conţinut de la care vrei să afli scurt şi la obiect informaţii utile. Saiturile de ştiri sunt o aglomerare alandala de text şi imagini, majoritatea cu şi despre horoscop, tratamente naturiste, evenimente religioase, „studii ale experţilor britanici”, sex şi bârfe. Au în mare măsură acelaşi conţinut pe care îl au şi „Realitatea.net”, „Cancan.ro” etc.
În spaţiul web românesc al ştirilor nu există calitate în conţinut şi aspect grafic. Acest lucru nu este valabil doar în acest domeniu, ci în general. Românii care folosesc internetul pentru a se informa în fiecare zi, în fiecare oră, în fiecare minut sunt expuşi la o strategie de marketing agresivă. De ce? Pentru că se poate. Aspecte ca „relevanţă”, „corectitudine”, „mesaj” nu sunt şi probabil că nici nu prea au fost importante vreodată pentru majoritatea maimuţelor care citesc, respectiv pentru majoritatea maimuţelor care scriu „articole” şi „editoriale” în spaţiul web.
Expunerea primatelor cu creier puţin dezvoltat la acest tip de conţinut de calitate mai inferioară, în timp, este nociv pentru minoritatea din jurul lor, pentru excepţii şi mai ales pentru nivelul de educaţie al societăţii. Internetul le oferă gagiilor care vor să facă bani fără prea mult efort o perspectivă enormă.
Fără conţinut de calitate, fără informare la obiect, optimistă, superficială, cu mult spam şi aberaţii, cu grafică de căcat, negândită, necaligrafică, „oamenii de ştiri” aduc România din realitate în web, la propriu. În loc să schimbe ceva în mentalitate, în idei, în logică cu ajutorul acestei unelte, mai mult sau mai puţin virtuală, numită Internet, aceştia se scaldă în fiecare zi într-o mocirlă creată de ei.
De ce rezistă saituri ca „Libertatea”, „Click”, „Cancan”? Pentru că oamenii-maimuţă nu au reuşit să evolueze sau au fost reţinuţi din evoluţie prin astfel de informaţii. „Jurnaliştii” – căcănarii – împreună cu tot felul de oameni a căror activitate e oarecum suspectă, de genul „PR, copyrighter” folosesc metode clasice de a-şi ţine publicul cu creierul spălat şi fidel. Pornografia, un domeniu util de altfel, face parte din ştirile zilnice ale „site-urilor de ştiri şi bârfe”. Pornografia este unul din deliciile pentru care oamenii cu creierul curat revin şi caută „ştirile zilnice”. Pe lângă pornografie, mai avem superstiţii, presupuneri, prejudecăţi, evenimente imaginate, horoscop şi „dragoste”, vedete etc.
Multe dintre aceste saituri de ştiri tratează cu o deosebită pioşenie şi seriozitate subiectele politice fără relevanţă şi subiectele religioase. Mai mult, creează documentare şi editoriale pentru apărarea superstiţiei şi a naţionalismului. Cele mai multe saituri care creează conţinut masiv cu subiecte despre religie, superstiţie, naţionalism, vindecări miraculoase etc. sunt ziarele locale şi „Realitatea.net”.
Notă: aici nu am nicio problemă cu religia sau credinţa fiecăruia, ci cu popularizarea acestor subiecte în masă. Dar, traficul şi imaginea de „uşă de biserică” fac banii în spaţiul web românesc.
Toate această armată de saituri şi oameni, împreună cu celelalte domenii ale mass-media, radio, tipar şi televiziune, formează un organ care controlează şi formează opiniile şi care contribuie esenţial la degradarea educaţiei pe acest teritoriu, România.
Există oameni care filtrează ceea ce citesc şi înţeleg despre ce e vorba, însă, din păcate, sunt prea puţini.
Oamenii din spatele acestor saituri sunt ca nişte chinezi neobosiţi, copiatori de mare clasă, traducători erudiţi, care se luptă pentru cantitate şi volum, nu pentru calitate şi relevanţă. Mulţi cred că spun că nici măcar nu le place să facă chestia asta, dar trebuie să mănânce şi ei o pâine. Da, e o scuză.
2. Blogurile
Blogurile sunt o alternativă împotriva gunoaielor de mai sus. Nu toate, dar există suficienţi oameni în spatele blogurilor care schimbă lumea din jurul lor. Oamenii care scriu pe bloguri despre pasiuni, despre alternative, despre idei, despre ceea ce le place sau despre ceea ce le displace.
Pe bloguri există conţinut, dar nu tot timpul de calitate. Multe bloguri sunt interesante, dar nu au un aspect grafic plăcut sau bine gândit. Design-ul personalizat nu evoluează după utilitate, ci după moda saiturilor din afara spaţiului web românesc. Folosirea în exces a extensiilor de partajare a conţinutului pe saiturile de socializare, folosirea în exces a extensiilor de optimizare pentru motoarele de căutare, folosirea în exces a aplicaţiilor de contorizare a traficului şi alte chestii care ajung în trend înainte de a se gândi cineva dacă acestea chiar sunt folositoare.
Mulţi dintre cei care scriu pe bloguri folosesc unelte care speră să le aducă trafic, chiar dacă nu au nevoie, ca pe un fel de superstiţie; poate, poate va funcţiona.
La fel ca şi saiturile de „ştiri”, blogurile pot fi ale unor oameni cu un coeficient de inteligenţă sub medie, ale unor spammeri, ale unor „curve” comerciale sau politice, ale unor prefăcuţi entuziaşti de orice căcat.
În mare parte oamenii care deţin bloguri trebuie să muncească mult mai mult la publicarea de conţinut de calitate, dar mai trebuie să lucreze şi la aspectul grafic, la prezentabilitatea conţinutului.
3. Saiturile Instituţiilor
Guvernul şi ministerele, universităţile, academiile, liceele şi şcolile, poliţia etc. nu au saituri prezentabile. Înţelegem că publicarea conţinutului plictisitor de lung şi care de multe ori nu prezintă interes are nevoie de un aspect dezastruos pentru a înfăţişa starea de fapt din aceste instituţii. Un alt handicap al acestor saituri este actualizarea. Cei care se ocupă de astfel de proiecte, în general, fac – în aşa fel încât – saiturile să fie greu de actualizat, nu doar greu de utilizat.
4. Celelalte saituri
Saiturile româneşti, în general, la ambele capitole, conţinut şi design, sunt un dezastru. Conţinut de calitate inferioară, design defectuos, neoptimizat. Indiferent că e blog, sait de matrimoniale, de escorte, de vânzări, de ştiri, de instituţii, de socializare, de cupoane, de prezentare, de turism, de animale, forumuri etc.
Toate acestea combinate cu o audienţă în mare parte de oameni-maimuţă care se exprimă în scris la fel cum se exprimă pe cale orală, creează o stare de latrină într-un domeniu care ar putea fi foarte uşor reconstruit cu o altă perspectivă.
Lipsa de viziune, lipsa creativităţii şi lipsa gândirii critice din acest domeniu ţin să menţină această stare.
