Arhive etichete: gândire

Panseidele

„Gânduri”

Gândurile-mi pleacă departe, către cer, estompându-se, lăsând o urmă înceţoşată, abia vizibilă; se pierd în Univers, se ascund sau mor, pe undeva, pe unde eu nu voi ajunge nici măcar cu visele. Amintirile devin lacune, iar timpul să mă scutească cu mofturile lui. Povestea mea o cântă trubadurii nopţii, iar vara mă renaşte cu apa, aerul şi depărtarea. Întotdeauna am vrut să văd ce e dincolo de orizont, acolo unde poveştile îşi pierd până şi sâmburele de adevăr. O melodie din trecut mă bântuie, iar imaginaţia mea derulează cadrele în ritmul înălţător, vibrând, allegretto grazioso. În ţara imaginaţiei voi călca cândva, iar atunci voi cuceri grăuntele de nisip pe care şad. Voi veneraţi poetul, dar nu-l veţi înţelege niciodată aşa cum era el, ci aşa cum v-ar fi plăcut vouă să fie. Gândurile lui au rămas scrise într-o carte, dar visele și gândurile s-au dus, s-au rătăcit în Univers.

Simboluri: Ideea de pe bancnota de 200 lei

„Eu zac în umbra unor maci, fără dorinţi, fără mustrări, fără căinţi şi fără-ndemnuri, numai trup şi numai lut.”

Bancnota de 200 lei, aflată în prezent în circulaţie, este în întregimea ei un simbol despre Lucian Blaga (1895-1961) şi despre simbolismul lui Lucian Blaga.

Bancnota este deosebit de frumoasă, viu colorată, prezentând, bineînţeles, portretul lui Lucian Blaga. Distincţia faţă de celelalte bancnote o face contrastul. Paleta de culori accentuată, diversificată, iar portretul este mult mai evidenţiat decât în cazul celorlalte bancnote. Până şi privirea lui Lucian Blaga, din portret, este la fel de simbolică, mistică, înrudită cu cea a lui Beethoven. Lucian Blaga e mut ca o lebădă.

Dacă în cazul bancnotei de 50 lei am identificat un element aparte, în cazul celei de 200 lei este, cum am mai spus, chiar bancnota un simbol complet. Bancnota de 200 lei îl simbolizează pe Lucian Blaga.

O carte deschisă, în centru, pe care, uimitor sau nu, chiar sunt scrise două poezii: Autoportret şi 9 mai 1895. Cele două poezii, ale lui Lucian Blaga, sunt, exact, aţi ghicit, despre Lucian Blaga. Tot în centru, deasupra tuturor elementelor, sunt aşezaţi trei maci roşii; hrană pentru gândire.

Pătrunzând prin materia bancnotei, trecând printr-un univers polimer, ajutându-ne de călimara magică, creându-ne o poartă către cealaltă faţă a ei, ajungem, într-un final, să privim un mecanism complex. Un mecanism al gândirii. Un mecanism al imaginaţiei şi al timpului.

Gânditorul de la Hamangia, situat în partea stângă, singur, este punctul de plecare al unui curcubeu. Curcubeul se sfârşeşte în centrul roţii de moară, în partea din spate, iar în faţă, tot pe centrul roţii, se află călimara, portiţa prin care am pătruns în universo.

În centru, moara de apă e animată de apa curgând, care învârte roata morii. Roata morii este simbolul care umple aproape tot fundalul şi partea de centru-dreapta. Roata  morii, cu ajutorul dinamic al apei, se învârte precum acele ceasornicului, precum roţile mecanismului de gândire. Identificăm, deci, trei elemente, simboluri, de bază: roata, apa şi lumina. Aceste trei elemente dinamice, se compun, într-un element final, complet, absolut: gândirea.

În opinia mea, bancnota de 200 lei este cea mai reuşită bancnotă actuală, în circulaţie, datorită închegării tuturor acestor elemente şi a prezentării acestora ca o idee complexă.

„El caută apa din care bea curcubeul. El caută apa din care curcubeul îşi bea frumuseţea şi nefiinţa.”