Arhive categorii: Momente și schițe

Un exemplu pentru Constituție

Mai jos, cei trei politicieni care au inițiat amendamentul din Constituția României care limitează libertatea și care nu este în acord cu drepturile omului.

Florica Cherecheş (PNL)

Grigore Crăciunescu (PNL)

Mircea Dolha (PNL)

Avem mai sus trei deputați din partea PNL (partid care ar trebui să scape de Liberal din coadă și să își adauge sufixul „-ist” la Național – ar fi mult mai corect așa, dar oricum cu nicio particularitate față de celelalte partide).

Florica CherecheșFlorica Cherecheș, o doamnă deputat care face politică pe principii creștine și patriotice, în niciun caz liberale. O doamnă politician care nu cred că înțelege prea bine politica liberală sau vreo filosofie vestică, fiind plină de clișee și de erori de logică în intenții. Iubește România din tot sufletul, dar are niște conflicte cu limba română.

Grigore CrăciunescuGrigore Crăciunescu, un domn deputat la fel de liberal ca doamna Cherecheș, mai creștin decât doamna Cherecheș, dar și urmărit penal pentru conflict de interese.

Mircea DolhaMircea Dolha, un domn deputat la fel de liberal și creștin ca ceilalți doi colegi, Nihil Sine Deo, mai deschis spre vestul păcătos. A uitat să-și plătească găzduirea.

Principiile liberale ar trebui să ia în considerare toți oamenii, indiferent de sex, religie, etnie, culoarea tricoului sau a ochilor.

În contrast, colegul lor, Varujan Pambuccian zice:

„Eu sunt atât de libertarian, consider că individul este mai important decât statul, decât orice. Trăim într-o ţară extrem de conservatoare, cu nişte instituţii care sunt, de fapt, forme arhaice de contracte comerciale, în care eu nu cred.”

Bine, nu e el un exemplu, dar mesajul trebuie apreciat.

Referințe la drepturi de autor pentru imagini:
www.facebook.com/mircea.dolha.7
www.facebook.com/craciunescugrigore
www.facebook.com/florica.chereches

Un tramvai deraiat

Încep seria „România: momente și schițe”. Situații pe care le observ zi de zi în această țară mirifică.

Azi dimineață, căldură mare. Zgomotul greu al camioanelor care trec pe „centura” Iașului e obișnuit. În intersecție mașinile vâjâie. Câte un țăran mai trântește câte o frână la trecerea de pietoni. Un câine mârâie și latră nervos.

Un moment de liniște. O nouă manea se aude a infinita oară la semafor: „eu vara nu dorm, nu am somn…”. Citeam pe web, bând cafeaua, despre întâmplări imaginate probabil.

Cristina era în balcon. Mă durea capul îngrozitor, dar cafeaua era bună. Un moment de liniște și se aude un tramvai venind în goană. Poc! Zdrang! Vai, vai, vai!

Fug să văd ce tragedie. Tramvaiul era cu fundul pe contrasens, praf, lumea adunată, un taximetrist scăpase ca prin urechile acului. Taximetristul coboară speriat din mașină și se uită la tramvai.

Din Mercedesul negru, mașina din spatele taxiului, o gagică scoate capul pe geam și urlă cu îndemn la taximetrist: fă-ți cruce că ai scăpat!

Taximetristul ascultă ordinul și se conformează. Era atât de speriat! Bate trei cruci, se urcă în mașină și pleacă.

Șoseaua spartă, găurită și cârpită pe alocuri și linia de tramvai dilatată și ruptă din punct în punct vor fi în fiecare zi acolo.

Alaltăieri au dat, fără să curățe asfaltul, cu vopsea pentru marcajul trecerii de pietoni. Printre găuri, printre mașini.

Murdar! Curat murdar!

(Ceea ce am relatat mai sus chiar s-a întâmplat)