Arhive categorii: Ştiinţă

Gravity (Gravitația) (2013)

Am fost la avanpremieră, pe 3 octombrie, și la sfârșit nu m-am ridicat. Nu cred că era datorită gravitației.  Mă mai duc o dată.

Dacă vezi acest text, atunci poate ai nevoie să instalezi Flash Player sau o actualizare la Flash Player.Flash Player se poate downloada de la Adobe. Această eroare mai poate apărea dacă URL-ul către obiectul embedded este greșită sau în caz de erori de conectivitate. Oferit de către XVE Various Embed.

Tehnologia lui Stephen Hawking

Stephen HawkingO ironie tristă este faptul că există foarte mulți oameni care vorbesc mult și nu gândesc deloc, pe scurt proști. Ca, de exemplu, Dan Negru și majoritatea românilor. Dacă ar fi fost invers, Arthur C. Clarke ar fi fost umilit în proasta-i prestație în domeniul științifico-fantastic.

Nu înțelegeam de ce, instinctiv, „ador” idioții care vorbesc mult, fără să facă ceva concret și îmi ocupă spațiu-timpul meu. Dar, trebuie să fiu tolerant, asta e. La urma urmei cum vor putea evolua proștii din condiția lor către condiția de a fi un prost mai puțin prost? Palme virtuale peste organul cerebral, ca să primească impulsuri electrice.

Dar, tot ironic, am vorbit prea mult despre proști într-o însemnare despre Stephen Hawking. Sau, mai exact, despre tehnologia care îl ajută să se exprime și să lucreze.

O mai scurtă istorie a computerului lui Stephen Hawking

După traheotomia din 1985, operație care i-a luat posibilitatea de a mai comunica verbal vreodată (deși comunicarea verbală era deja afectată), Stephen Hawking a fost ajutat de Walt Woltosz prin intermediul lui Equalizer, un program care îi oferea posibilitatea să scrie, formând cuvinte cu ajutorul unui dispozitiv selector.

Computerul pe care Stephen Hawking îl folosea la început a fost asamblat de David Mason, un inginer de la Cambridge Adaptive Communication, mai nou Possum. Soția lui David Mason s-a căsătorit ulterior cu Stephen Hawking.

Computerul portabil a fost construit pentru a putea fi atașat scaunului cu rotile. Vocea sintetizată de pe computerul lui Stephen Hawking este identificată acum ca fiind a lui, deși are accent american.

Mai târziu, același Walt Woltosz a creat un nou program – pe care Stephen Hawking îl folosește și în prezent (2013) – numit Words+ EZ Keys (EZ Keys XP).

Pentru a putea comunica „verbal”, Stephen Hawking selectează cuvinte sau grupuri de cuvinte dintr-o bibliotecă predefinită într-o propoziție (aproximativ 15 cuvinte pe minut), apoi trimite textul la un sintetizator care face posibilă conversia textului în sunet (vorbire).

Din 1997, computerul lui Stephen Hawking a fost oferit și dezvoltat de Intel. Aplicația cu ajutorul căreia Stephen Hawking scrie este, după cum am menționat mai sus, EZ Keys. Selectorul pe care îl folosește în prezent este automat. Prin intermediul unui senzor infraroșu montat pe ochelari, Stephen Hawking poate opri cursorul cu ajutorul mușchilor faciali. De asemenea, EZ Keys are un algoritm de predictibilitate a cuvintelor. Sintetizatorul de voce este creat de Speech+.

Travis Bonifield (Inginer Intel) cu o replică a computerului lui Stephen HawkingDin ianuarie 2012 până în prezent (2013), Stephen Hawking folosește un sistem oferit de Intel și Lenovo. Configurația curentă: Lenovo ThinkPad X220, cu procesor Intel i7 și sistem de operare Windows 7.

 

Viitorul?

Ce se va întâmpla în viitor cu sistemul lui Hawking? Muncește doar Intel la chestia asta? Utilizarea unei tehnologii de urmărire a mișcării ochilor va rezolva problema vitezei de scriere (comunicare)?

Surse:

Stephen Hawking – The computer

Singularity HUB – How does Stephen Hawking Talk?

Intel Free Press – Stephen Hawking’s New PC

Planeta celor doi sori (Horia Aramă)

„Planeta celor doi sori”, de Horia Aramă.

Povestire apărută în Almanahul „Anticipația”, 1986, 197-199. Versiunea de mai jos este o reproducere după original.

Am azvârlit din mers cartela de închidere a camerei. Recepționerul a prins-o agil.

– Sper că ați dormit bine, mi-a spus fără nicio intenție.

L-am fulgerat cu privirea. După repriza matinală de înot, o durere surdă încă mai rătăcea prin oasele mele, ca un ecou al nopții petrecute în patul mai dur decât piatra. Pe lângă ea, o noapte pe pământul gol ar fi fost culmea confortului. Din păcate, o asemenea extravaganță era interzisă pe Ahra, ca şi înnoptarea la bordul navelor în tranzit.

– Pentru diseară te rog să-mi prepari o lespede sănătoasă, am trântit înainte de a ieşi.

Fusesem sfătuit să evit planeta celor doi sori, așa cum făceau de regulă rătăcitorii solitari, dar tocmai aceasta mă decisese. Nu speram să închei, în cursul unei singure vieți, ocolul coloniilor terestre de la frontierele galaxiei, dar o vizită în plus nu era de lepădat. Despre Ahra circulau tot soiul de basme, dar nimeni nu mă avertizase concret şi practic să-mi aduc un sac de dormit.
Din fericire aveam pe navă un culcuș exemplar, astfel că răul nu avea să dureze. Continuare

Cronica Scepticului, episodul 49

Dacă vezi acest text, atunci poate ai nevoie să instalezi Flash Player sau o actualizare la Flash Player.Flash Player se poate downloada de la Adobe. Această eroare mai poate apărea dacă URL-ul către obiectul embedded este greșită sau în caz de erori de conectivitate. Oferit de către XVE Various Embed.

de la Ştiinţă şi Tehnică

Robolution la Iaşi

Luni, 13 iulie 2009, în sala de conferinţe de la Facultatea de Electrotehnică, începând cu ora 10:00 va avea loc deschiderea oficială a competiţiei europene “ROBOlution: Dare it! Make it! Fix it! Show it!” organizată de Asociaţia Grupul Local BEST Iaşi şi Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi.

Robolution

În perioada 12-26 iulie evenimentul reuneşte, într-un mediu nonformal 27 de studenţi pasionaţi de robotică din 19 universităţi tehnice din Europa printre care şi 5 studenţi din mediul universitar tehnic ieşean. Desfăşurat în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului proiectul oferă participanţilor oportunitatea de a-şi testa cunoştinţele teoretice într-o manieră practică, complementară celei academice, dar în acelaşi timp şi de a beneficia de schimb de experienţă şi cultură la nivel european.

Activităţile se vor desfăşura în cadrul Facultăţii de Automatică şi Calculatoare, partea academică bazându-se pe o competiţie de tip „Team Design” pe o perioada de 14 zile în cadrul căreia concurenţii vor construi şi programa, pe echipe, câte o platformă de tip robot mobil pentru parcurgerea unui labirint în cadrul unei probe contra-cronometru.

Competiţia finală va avea loc în data de 24 iulie şi va fi deschisă publicului larg. Pentru informaţii actualizate vă rugăm să vizitaţi saitul evenimentului www.bestis.ro/bec09.

BEST (Board of European Students of Technology) este o organizaţie apolitică la nivel european care oferă viitorilor ingineri oportunităţi de învăţare şi dezvoltare personală. Prezentă în 83 de universităţi tehnice din 30 de ţări europene asociaţia BEST promovează spiritul european şi încurajează comunicarea şi lucrul într-un mediu multicultural prin evenimentele pe care le organizează – cursuri academice, competiţii inginereşti, târguri de locuri de muncă, traininguri şi simpozioane educaţionale.

Coordonator proiect: Raluca Gramschi
Tel: +4 0755 085 576
e-mail: raluca.gramschi@gmail.com
www.bestis.ro

Ştiinţă şi Tehnică – Best of (II)

În continuare, încă 5 articole interesante din revista Ştiinţă şi Tehnică. Continuare de aici.

1. 2005: Darwin vs. Religie

(Martie, 2006)

Ateu militant, Dawkins este de părere că religia – orice religie! – este un fel de virus, cum sunt viruşii care afectează calculatoarele şi că nu trebuie nici măcar să stăm de vorbă cu creaţioniştii, pentru ca simpla discuţie cu ei le-ar legitima preocupările.

2. Intelligent Design vs. Evoluţionism

(Martie, 2006)

Voi începe cu cartea care, aşa cum veţi vedea, a stârnit furtuna. Este vorba despre „Of Pandas and People: The Central Question of Biological Origins” de Percival Davis şi Dean H. Kenyon, carte ce se încearcă a fi impusă în unele state americane în locul clasicelor manuale darwiniste. Din ea nu am reuşit să citesc decât atât cât este publicat pe net, respectiv primul capitol. Se vorbeşte acolo despre faimosul experiment al lui Stanley Miller din 1953.

3. Eminescu şi Ştiinţa

(Ianuarie-Februarie, 2007)

Autopersiflându-se cu un umor încărcat cu amărăciune, în manuscrisul 2256, f. 46 verso, Eminescu scrie: „D. Mihalis Eminescu, vecinic doctorand în multe ştiinţi nefolositoare, criminalist în sensul prost al cuvântului, fost bibliotecar, când a şi prădat biblioteca (aluzie la învinuirile nedrepte ce i s-au adus – n.n.), fost revizor la şcoalele de fete, fost redactor en chef al foii vitelor de pripas şi al altor jurnale necitite colaborator” (publicată întâia oară de I. Scurtu). Oare începutul acestei aşa-zisei “autocaracterizări”, în care hazul lăcrimează, nu aminteşte de monologul cu care începe Faust de Goethe, unde eroul, după ce a studiat o viaţă întreagă ştiinţele şi filosofia, exclamă: “Şi-acum, biet nebun, stau fără rost / La fel de înţelept precum am fost.” (traducerea lui Ştefan Augustin Doinas).

4. Carl Sagan

(Ianuarie-Februarie, 2007)

Dacă nu putem gândi pentru noi, dacă nu suntem doritori să punem sub semnul întrebării autoritatea, atunci suntem doar nişte simple obiecte în mâinile celor care au puterea. Dar dacă cetăţenii sunt educaţi şi îşi formează propriile lor opinii, atunci cei aflaţi la putere lucrează pentru noi. Ar trebui, în fiecare ţară, să-i învăţăm pe copiii noştri metoda ştiinţifică şi motivele pentru o Declaraţie a Drepturilor Omului. Ele aduc o anumită decenţă, umilinţă şi spirit de comunitate. În lumea bântuită de demoni în care locuim în virtutea faptului că suntem oameni, aceasta ar putea fi tot ce mai stă între noi şi întunericul care ne înconjoară.

5. Prezentul Viitorului

(Iunie, 2005)

Puţini sunt cei ce sesizează faptul că suntem într-o plină revoluţie în tehnologie.
Ni se pare că schimbările ce se produc într-un ritm puternic accelerat sunt fireşti, sunt naturale. Dar, nu peste multa vreme, va trebui sa facem fata  unor probleme pe care acum abia dacă le intuim.

Sursa articolelor: „Ştiinţă şi Tehnică”