Am fost la avanpremieră, pe 3 octombrie, și la sfârșit nu m-am ridicat. Nu cred că era datorită gravitației. Mă mai duc o dată.
Arhive etichete: Ştiinţă
Funcționează! Dawkins versus Lewin
Care din abordările de mai jos vi se pare mai interesantă? „Fizica funcționează, vă spun!” sau „Funcționează, curvelor!”?
Walter Lewin, astrofizician olandez, e profesor emerit la MIT. Un profesor care știe cum să facă cursurile de fizică interesante. Unele din aceste cursuri filmate pot fi urmărite aici.
Eminent biolog și autor britanic, Richard Dawkins este arhicunoscut pentru dezbaterile împotriva religiei și pentru promovarea ateismului, umanismului și raționalismului. Dawkins este criticat de alți colegi nereligioși, de exemplu Peter Higgs și Slavoj Žižek, ca fiind fundamentalist.
Tehnologia lui Stephen Hawking
O ironie tristă este faptul că există foarte mulți oameni care vorbesc mult și nu gândesc deloc, pe scurt proști. Ca, de exemplu, Dan Negru și majoritatea românilor. Dacă ar fi fost invers, Arthur C. Clarke ar fi fost umilit în proasta-i prestație în domeniul științifico-fantastic.
Nu înțelegeam de ce, instinctiv, „ador” idioții care vorbesc mult, fără să facă ceva concret și îmi ocupă spațiu-timpul meu. Dar, trebuie să fiu tolerant, asta e. La urma urmei cum vor putea evolua proștii din condiția lor către condiția de a fi un prost mai puțin prost? Palme virtuale peste organul cerebral, ca să primească impulsuri electrice.
Dar, tot ironic, am vorbit prea mult despre proști într-o însemnare despre Stephen Hawking. Sau, mai exact, despre tehnologia care îl ajută să se exprime și să lucreze.
O mai scurtă istorie a computerului lui Stephen Hawking
După traheotomia din 1985, operație care i-a luat posibilitatea de a mai comunica verbal vreodată (deși comunicarea verbală era deja afectată), Stephen Hawking a fost ajutat de Walt Woltosz prin intermediul lui Equalizer, un program care îi oferea posibilitatea să scrie, formând cuvinte cu ajutorul unui dispozitiv selector.
Computerul pe care Stephen Hawking îl folosea la început a fost asamblat de David Mason, un inginer de la Cambridge Adaptive Communication, mai nou Possum. Soția lui David Mason s-a căsătorit ulterior cu Stephen Hawking.
Computerul portabil a fost construit pentru a putea fi atașat scaunului cu rotile. Vocea sintetizată de pe computerul lui Stephen Hawking este identificată acum ca fiind a lui, deși are accent american.
Mai târziu, același Walt Woltosz a creat un nou program – pe care Stephen Hawking îl folosește și în prezent (2013) – numit Words+ EZ Keys (EZ Keys XP).
Pentru a putea comunica „verbal”, Stephen Hawking selectează cuvinte sau grupuri de cuvinte dintr-o bibliotecă predefinită într-o propoziție (aproximativ 15 cuvinte pe minut), apoi trimite textul la un sintetizator care face posibilă conversia textului în sunet (vorbire).
Din 1997, computerul lui Stephen Hawking a fost oferit și dezvoltat de Intel. Aplicația cu ajutorul căreia Stephen Hawking scrie este, după cum am menționat mai sus, EZ Keys. Selectorul pe care îl folosește în prezent este automat. Prin intermediul unui senzor infraroșu montat pe ochelari, Stephen Hawking poate opri cursorul cu ajutorul mușchilor faciali. De asemenea, EZ Keys are un algoritm de predictibilitate a cuvintelor. Sintetizatorul de voce este creat de Speech+.
Din ianuarie 2012 până în prezent (2013), Stephen Hawking folosește un sistem oferit de Intel și Lenovo. Configurația curentă: Lenovo ThinkPad X220, cu procesor Intel i7 și sistem de operare Windows 7.
Viitorul?
Ce se va întâmpla în viitor cu sistemul lui Hawking? Muncește doar Intel la chestia asta? Utilizarea unei tehnologii de urmărire a mișcării ochilor va rezolva problema vitezei de scriere (comunicare)?
Surse:
Stephen Hawking – The computer
Totul are o explicație
Revista „Știință & Tehnică”, fosta „Știință și tehnică” (există un detaliu, în limba română nu se folosește ampersand) trece printr-o perioadă puțin mai grea, din păcate. Numărul din septembrie s-a lăsat așteptat mult și bine, numărul din octombrie a apărut în noiembrie, iar numărul din noiembrie încă nu a apărut și e decembrie.
În ultimul său editorial, Alexandru Mironov, senior editor, vorbește despre suferința „revistei” față de rigorile capitalismului și se gândește la o posibilă ultimă ceașcă de cafea amară. Se referă – bineînțeles – la problemele prin care trece Adevărul Holding. Este foarte important ca în România să existe o revistă deșteaptă care popularizează știința și care ignoră rigorile capitalismului.
Este o problemă cu oamenii atunci când preferă să citească mizerii mondene, politică de căcat și „informații sportaculoase” în dezavantajul unor informații care le-ar putea forma o cultură generală vastă și i-ar putea ajuta să înțeleagă lumea în care trăiesc. Este foarte trist că o revistă valoroasă precum „Știință și tehnică” („Știință & Tehnică”), care ar trebui publicată o singură dată pe lună întârzie să apară – presupun – din cauza problemelor financiare, iar la tălâmbăzor nu ratează vreunul căcaturi de emisiuni ca: „Dansez pentru tine”, „Vocea României”, „Românii au talent” și alte zeci de emisiuni cu titluri periculoase.
Dragi oameni care lucrați la „Știință & Tehnică”, vă rog să nu renunțați să publicați revista, chiar dacă asta ar însemna un preț mai mare (actual, 8,8 lei). Există variante alternative? Care sunt acelea?
Aștept cu nerăbdare numerele din noiembrie și decembrie, în decembrie.
Actualizare
Numerele din noiembrie și decembrie au apărut. Ambele reviste au apărut într-o ediție specială. Ce truc!
Endeavour
Lungime: 37,18 metri
Lățime: 23,77 metri
Înălțime: 17,67 metri
Greutate (fără încărcătură): 68,58 tone
Număr zboruri: 25
Zile în spațiu: 299
Primul zbor: 7 mai 1992
Ultima aterizare: 1 iunie 2011
Naveta Spațială „Endeavour” a fost a cincea navă a flotei NASA și ultima construită, iar acum este scoasă din uz.
Endeavour este înlocuitoarea lui Challanger, după dezastrul din 1986. Construcția lui Endeavour a fost începută în 1987.
O idee despre dimensiunile noastre în spațiu și pe Pământ.
Planeta celor doi sori (Horia Aramă)
„Planeta celor doi sori”, de Horia Aramă.
Povestire apărută în Almanahul „Anticipația”, 1986, 197-199. Versiunea de mai jos este o reproducere după original.
Am azvârlit din mers cartela de închidere a camerei. Recepționerul a prins-o agil.
– Sper că ați dormit bine, mi-a spus fără nicio intenție.
L-am fulgerat cu privirea. După repriza matinală de înot, o durere surdă încă mai rătăcea prin oasele mele, ca un ecou al nopții petrecute în patul mai dur decât piatra. Pe lângă ea, o noapte pe pământul gol ar fi fost culmea confortului. Din păcate, o asemenea extravaganță era interzisă pe Ahra, ca şi înnoptarea la bordul navelor în tranzit.
– Pentru diseară te rog să-mi prepari o lespede sănătoasă, am trântit înainte de a ieşi.
Fusesem sfătuit să evit planeta celor doi sori, așa cum făceau de regulă rătăcitorii solitari, dar tocmai aceasta mă decisese. Nu speram să închei, în cursul unei singure vieți, ocolul coloniilor terestre de la frontierele galaxiei, dar o vizită în plus nu era de lepădat. Despre Ahra circulau tot soiul de basme, dar nimeni nu mă avertizase concret şi practic să-mi aduc un sac de dormit.
Din fericire aveam pe navă un culcuș exemplar, astfel că răul nu avea să dureze. Continuare
Curiosity
2011, Anul Internaţional al Chimiei
CHIMÍE s. f. Știință care studiază compoziția, structura și proprietățile substanțelor, transformărilor lor prin regruparea atomilor componenți, precum și combinațiile noi ale substanțelor rezultate în urma acestor transformări. – Din fr. chimie, lat. chimia.
Un domeniu ştiinţific fascinant, la fel ca fizica, merită celebrat şi adus în atenţie.
Pentru că tot ce e „natural” nu este chimic, iar chimicalele sunt nişte substanţe demonice, vă provoc să devenim puţin sceptici şi să mâncăm puţină chimie pe pâine.
În caz că doriţi să promovaţi, să vorbiţi, să scrieţi despre acest eveniment, aveţi ataşat logo-ul campaniei în limba engleză şi română.
Mai multe informaţii puteţi citi pe saitul campaniei: IYC 2011