Arhive etichete: filosofie

Cloud Atlas (Atlasul norilor) (2012)

Un film pe care îl așteptam de mult timp, poate într-un alt timp.

Cloud Atlas este un amalgam filosofic creat din mai multe idei din alte filme și cărți, din alte timpuri.

Metropolis (1927) (Thea von Harbou, Fritz Lang)

Fahrenheit 451 (1966) (Ray Bradbury)

2001: A Space Odyssey (1968) (Arthur C. Clarke, Stanley Kubrick)

Soylent Green (1973) (Harry Harrison)

The Fifth Element (1997)

Gattaca (1997)

The Matrix (1999) (Andy Wachowski, Larry Lana Wachowski)

Apocalypto (2006)

The Fountain (2006)

The Time Machine (2002), (H.G. Wells)

The Tree of Life (2011)

Astea-s cele pe care le-am regăsit. Totuși, deși totul e un remix, „Cloud Atlas” este esența acestora.

Dacă vezi acest text, atunci poate ai nevoie să instalezi Flash Player sau o actualizare la Flash Player.Flash Player se poate downloada de la Adobe. Această eroare mai poate apărea dacă URL-ul către obiectul embedded este greșită sau în caz de erori de conectivitate. Oferit de către XVE Various Embed.

Simboluri: Ideea de pe bancnota de 200 lei

„Eu zac în umbra unor maci, fără dorinţi, fără mustrări, fără căinţi şi fără-ndemnuri, numai trup şi numai lut.”

Bancnota de 200 lei, aflată în prezent în circulaţie, este în întregimea ei un simbol despre Lucian Blaga (1895-1961) şi despre simbolismul lui Lucian Blaga.

Bancnota este deosebit de frumoasă, viu colorată, prezentând, bineînţeles, portretul lui Lucian Blaga. Distincţia faţă de celelalte bancnote o face contrastul. Paleta de culori accentuată, diversificată, iar portretul este mult mai evidenţiat decât în cazul celorlalte bancnote. Până şi privirea lui Lucian Blaga, din portret, este la fel de simbolică, mistică, înrudită cu cea a lui Beethoven. Lucian Blaga e mut ca o lebădă.

Dacă în cazul bancnotei de 50 lei am identificat un element aparte, în cazul celei de 200 lei este, cum am mai spus, chiar bancnota un simbol complet. Bancnota de 200 lei îl simbolizează pe Lucian Blaga.

O carte deschisă, în centru, pe care, uimitor sau nu, chiar sunt scrise două poezii: Autoportret şi 9 mai 1895. Cele două poezii, ale lui Lucian Blaga, sunt, exact, aţi ghicit, despre Lucian Blaga. Tot în centru, deasupra tuturor elementelor, sunt aşezaţi trei maci roşii; hrană pentru gândire.

Pătrunzând prin materia bancnotei, trecând printr-un univers polimer, ajutându-ne de călimara magică, creându-ne o poartă către cealaltă faţă a ei, ajungem, într-un final, să privim un mecanism complex. Un mecanism al gândirii. Un mecanism al imaginaţiei şi al timpului.

Gânditorul de la Hamangia, situat în partea stângă, singur, este punctul de plecare al unui curcubeu. Curcubeul se sfârşeşte în centrul roţii de moară, în partea din spate, iar în faţă, tot pe centrul roţii, se află călimara, portiţa prin care am pătruns în universo.

În centru, moara de apă e animată de apa curgând, care învârte roata morii. Roata morii este simbolul care umple aproape tot fundalul şi partea de centru-dreapta. Roata  morii, cu ajutorul dinamic al apei, se învârte precum acele ceasornicului, precum roţile mecanismului de gândire. Identificăm, deci, trei elemente, simboluri, de bază: roata, apa şi lumina. Aceste trei elemente dinamice, se compun, într-un element final, complet, absolut: gândirea.

În opinia mea, bancnota de 200 lei este cea mai reuşită bancnotă actuală, în circulaţie, datorită închegării tuturor acestor elemente şi a prezentării acestora ca o idee complexă.

„El caută apa din care bea curcubeul. El caută apa din care curcubeul îşi bea frumuseţea şi nefiinţa.”

Demonul de Pierre-Simon Laplace

Pierre-Simon LaplacePierre-Simon Laplace a fost matematician, fizician şi astronom francez, celebru pentru ipoteza sa cosmogonică „Kant-Laplace”, conform căreia sistemul solar s-a născut dintr-o nebuloasă în mişcare.

De pe Wikipedia, dintr-o discuţie cu Napoleon Bonaparte:

Cineva i-a spus lui Napoleon că această carte nu conţinea nicio menţiune la numele lui Dumnezeu; Napoleon, căruia îi plăcea să pună întrebări incomode, a primit (cartea), cu o remarcă: „Dle. Laplace, mi s-a spus că aţi scris această imensă carte despre sistemul universului, dar nu aţi menţionat deloc creatorul acestuia”.

Laplace, care, deşi cel mai elegant dintre politicieni, era neclintit ca un martir în fiecare punct al filosofiei sale, s-a cules şi a răspuns răspicat:
„Je n’avais pas besoin de cette hypothèse-là.” („Nu am avut nevoie de această ipoteză”) Napoleon, foarte amuzat, i-a spus acest răspuns lui Lagrange, care a exclamat: ‘Ah! c’est une belle hypothèse; ça explique beaucoup de choses.’ („Ah, este o ipoteză bună; explică foarte multe lucruri.”)

via TLP