Arhive etichete: bani

Simbolul Leului Românesc

18 noiembrie 2014, 23:42 Andrei Drăguţu

Pentru că e-Commerce în România și pentru că design. Noi ăștia care lucrăm cu aceste tehnologii avem nevoie de o evoluție. Pentru că 50 lei sună mai bine decât 50 RON sau 50 de lei (care sunt incorecte), iar acel spațiu poate fi economisit într-un singur caracter.

V-ați întrebat de ce moneda românească nu are un simbol propriu, la fel ca Euro (€) sau Dolarul ($)? Eu m-am întrebat și m-am lovit deseori de problema spațiului mai ales în designul web.

Public pe această cale o propunere a mea, personală, pentru acest simbol și voi face o cerere către Banca Națională a României să ia în considerare acest lucru.

Leul va rămâne printre noi o perioadă bună de timp și trebuie să îi dăm o imagine mai bună.

Pentru reprezentarea grafică am utilizat, evident, litera L și simbolul tilda (~). Păreri?

Simboluri: Tei pe bancnota de 500 lei

6 octombrie 2013, 03:00 Andrei Drăguţu

„Floare de tei, cât de curând te treci. Ochilor mei lucind te-ai arăta pe veci.”

Bancnota de 500 lei, aflată în prezent în circulaţie, conţine mai multe elemente de siguranţă, acestea fiind, probabil, cea mai bună parte a acestei bancnote.

Fața bancnotei de 500 lei

Aversul bancnotei reprezintă tema pasiunii și creativității poetului, partea artistică. În tot acest timp a scris cu și despre romantism, apropiindu-se atât de tare – din păcate, cred eu – de românism. Dar, alea erau vremurile, ăla era timpul.

Elementele principale ale aversului bancnotei sunt: chipul arhicunoscut – și puțin cizelat – al poetului, teiul, călimara și pana.

Teiul

Teiul, mai ales în poeziile lui Eminescu, ca motiv simbolic, reprezintă romantismul. Mai mult, teiul este simbolul unui paradox care se numește „Copacul Internațional al Păcii Războiului Mondial”. Teii sunt – sau, mai nou, au fost – și un simbol pentru orașul Iași, oraș în care Mihai Eminescu a trăit o perioadă, după întoarcerea din Viena.

În Iași, în parcul Copou, există un tei cu o vârstă de peste 250 de ani care acum este cunoscut ca „Teiul lui Eminescu”.

Pe scurt, teiul este un simbol romantic central, îmbătător cu mireasma-i, în creațiile lui Mihai Eminescu, iar acest lucru reiese și pe tema din față a bancnotei de 500 lei.

Călimara şi pana

Călimara și pana reprezintă, evident, simbolul scriitorilor, faptul că Mihai a fost poet și jurnalist. Este un simbol atât de evident încât pare pus acolo ca să frapeze prin extravaganța evidentului. Sunt șocat pentru că e atât de evident acest lucru evident. Dacă acea călimară ar fi fost plină aș fi spus că e de umplutură. Dar, stai… pana-i intră-n călimară și-o golește de cerneală, zi de zi, seară de seară. Evidentul devine simbolic?

Continuare →

Noile monede de 50 bani

25 ianuarie 2012, 22:29 Andrei Drăguţu

Au mai apărut două monede de 50 bani. O monedă cu Aurel Vlaicu (2010) şi o monedă cu Mircea cel Bătrân (2011).

Tocmai atunci când monedele ar trebui să se rărească, BNR nu ratează ocazia să mai scoată două ediţii. Cu Aurel Vlaicu există deja bancnota de 50 lei, foarte interesantă, iar cu Mircea cel Bătrân şi Mănăstirea Cozia de pe revers nu înţeleg care e ideea.

Eu am descoperit-o doar pe cea cu Mircea cel Bătrân.

Documentar: Averea bisericii

3 ianuarie 2012, 01:56 Andrei Drăguţu

Nu pot înţelege cum a reuşit TVR să îşi tragă un glonţ în picior. E ciudat. E ciudat pentru că TVR împarte clădiri cu Mitropolia Moldovei, la Iaşi, are foarte multe emisiuni care susţin religia şi pseudo-științele şi totuşi au făcut un documentar atât de reuşit. Vă recomand acest documentar pentru a înţelege cum funcţionează mecanismul divin în România.

Un documentar în cinci părţi realizat de TVR şi prezentat de Cornel Mihalache.

După un scenariu pe care Iisus Hristos nu l-ar fi aprobat vreodată.

Şi erau aproape Paştile iudeilor, şi Iisus S-a urcat la Ierusalim.
Şi a găsit şezând în templu pe cei ce vindeau boi şi oi şi porumbei şi pe schimbătorii de bani.
Şi, făcându-Şi un bici din ştreanguri, i-a scos pe toţi afară din templu, şi oile şi boii, şi schimbătorilor le-a vărsat banii şi le-a răsturnat mesele.
Şi celor ce vindeau porumbei le-a zis: Luaţi acestea de aici. Nu faceţi casa Tatălui Meu casă de negustorie.

Ioan, 2, 13 – 16

Continuare →

Un sâmbure de mandarină

10 iulie 2011, 01:46 Andrei Drăguţu

Chinezii sunt mulţi şi ieftini. Copiază, clonează, fură. Nu oferă calitate, dar oferă cantitate. Roboţeii comunişti sunt obedienţi şi ieftini. Se pare că religia chineză domină deja domeniul afacerilor.

Pe când ne doream cu toţii vacanţele în Grecia şi condiţiile de vieţuire din Suedia, băieţii cu rock-ul din Anglia au tăcut din zăngăneală când a ajuns la poarta Europei vaporul de plastic chinez.

Oare metoda Suediei, cu limba chineză în şcoli, ar trebui să ne pună puţin pe gânduri?

Apucaţi-vă de cumpărat domenii .ch, nu .cn.

În continuarea programului, vă oferim un exerciţiu de imaginaţie:

Credit FOTO © Feng Li/Getty Images via The Atlantic

Simboluri: Ideea de pe bancnota de 200 lei

4 iulie 2010, 09:33 Andrei Drăguţu

„Eu zac în umbra unor maci, fără dorinţi, fără mustrări, fără căinţi şi fără-ndemnuri, numai trup şi numai lut.”

Bancnota de 200 lei, aflată în prezent în circulaţie, este în întregimea ei un simbol despre Lucian Blaga (1895-1961) şi despre simbolismul lui Lucian Blaga.

Bancnota este deosebit de frumoasă, viu colorată, prezentând, bineînţeles, portretul lui Lucian Blaga. Distincţia faţă de celelalte bancnote o face contrastul. Paleta de culori accentuată, diversificată, iar portretul este mult mai evidenţiat decât în cazul celorlalte bancnote. Până şi privirea lui Lucian Blaga, din portret, este la fel de simbolică, mistică, înrudită cu cea a lui Beethoven. Lucian Blaga e mut ca o lebădă.

Dacă în cazul bancnotei de 50 lei am identificat un element aparte, în cazul celei de 200 lei este, cum am mai spus, chiar bancnota un simbol complet. Bancnota de 200 lei îl simbolizează pe Lucian Blaga.

O carte deschisă, în centru, pe care, uimitor sau nu, chiar sunt scrise două poezii: Autoportret şi 9 mai 1895. Cele două poezii, ale lui Lucian Blaga, sunt, exact, aţi ghicit, despre Lucian Blaga. Tot în centru, deasupra tuturor elementelor, sunt aşezaţi trei maci roşii; hrană pentru gândire.

Pătrunzând prin materia bancnotei, trecând printr-un univers polimer, ajutându-ne de călimara magică, creându-ne o poartă către cealaltă faţă a ei, ajungem, într-un final, să privim un mecanism complex. Un mecanism al gândirii. Un mecanism al imaginaţiei şi al timpului.

Gânditorul de la Hamangia, situat în partea stângă, singur, este punctul de plecare al unui curcubeu. Curcubeul se sfârşeşte în centrul roţii de moară, în partea din spate, iar în faţă, tot pe centrul roţii, se află călimara, portiţa prin care am pătruns în universo.

În centru, moara de apă e animată de apa curgând, care învârte roata morii. Roata morii este simbolul care umple aproape tot fundalul şi partea de centru-dreapta. Roata morii, cu ajutorul dinamic al apei, se învârte precum acele ceasornicului, precum roţile mecanismului de gândire. Identificăm, deci, trei elemente, simboluri, de bază: roata, apa şi lumina. Aceste trei elemente dinamice, se compun, într-un element final, complet, absolut: gândirea.

În opinia mea, bancnota de 200 lei este cea mai reuşită bancnotă actuală, în circulaţie, datorită închegării tuturor acestor elemente şi a prezentării acestora ca o idee complexă.

„El caută apa din care bea curcubeul. El caută apa din care curcubeul îşi bea frumuseţea şi nefiinţa.”

Catedrala Mânturirii Poporului. Se ştie!

4 iunie 2010, 10:37 Andrei Drăguţu

Nu uitaţi cine v-a făcut Casa (mântuirii) Poporului pentru ca ei să şadă în ea. Nu uitaţi cine vă face Catedrala (mântuirii) Neamului, tot pentru ca ei să şadă în ea. Aceiaşi care v-au fost „prieteni”, şi înainte, şi după. Dar, mai ales, vă sunt prieteni şi acum, ca întotdeauna. Un neam, un popor, foarte bogat. Şi, pentru că e frumos şi e bine, Dumnezeu adoră asta! De-acolo de sus, El se bucură. Se ştie! Fără număr! Maestre al Universului, bagă pinguinu’!

Simboluri: Busola de pe bancnota de 50 lei

9 noiembrie 2009, 21:31 Andrei Drăguţu

Bancnota de 50 lei, aflată în prezent în circulaţie, conţine mai multe elemente de siguranţă. Pe faţa bancnotei, în partea dreaptă, este reprezentat portretul aviatorului şi inventatorului Aurel Vlaicu (1882-1913), iar în dreapta portretului este reprezentat un cap de acvilă de munte, ca element auriu imprimat. La fel ca în cazul fiecărei bancnote, pe faţa acesteia, în jumătatea din stânga, după firul de siguranţă, se află un simbol specific ca element de suprapunere. Simbolul de pe bancnota de 50 lei este o busolă. Acest simbol mai este denumit şi „roza vânturilor”.

Dacă analizăm cu atenţie acest simbol vom observa că are în componenţa cromatică două culori, bleu şi violet, iar fundalul este alb şi semi-transparent. Cu bleu sunt desenate rama cadranului, cele 16 puncte de pe rama cadranului şi punctele cardinale principale (N,E,S,V), iar cu violet sunt reprezentate punctele secundare (NE,SE,SV,NV). În centrul simbolului se află un cerc.

Partea interesantă începe cu simbolul florii de crin (fleur-de-lis), poziţionată în direcţia Nord, şi a crucii din direcţia Nord-Est. Floarea de crin este specifică monarhiei franceze, dar nu numai, şi are rol de simbol politic şi religios. Ca simbol religios, floarea de crin, reprezintă „Sfânta Treime” sau pe „Fecioara Maria”. Crucea reprezintă în ziua noastră, în mentalitatea populară şi în simbolistică, un simbol creştin. Înainte ca acesta să fie adoptat ca simbol principal al creştinismului de către împăratul roman Constantinus I, crucea era un instrument de tortură. Este posibil ca artistul care a realizat bancnotele româneşti, Nicolae Săftoiu, să facă referire, prin aceste simboluri, la creştinism şi la un teritoriu creştin, în cazul nostru, România. Pentru că nu sunt sigur de ceea ce a dorit artistul să contureze prin cele două simboluri ataşate rozei vânturilor, am să mă refer la aceasta ca fiind inspirată după roza vânturilor a lui Pedro Reinel. Cartograful portughez a realizat, în 1504, pentru prima dată acest simbol alături de floarea de crin şi o cruce, fixată în direcţia Est, care indica poziţia ţării sfinte.

Consultând Enciclopedia Britannica, am aflat că floarea de crin, în cazul rozei vânturilor, este o evoluţie artistică a literei T, în jurul anilor 1490-1500, care simboliza înaintea acestei transformări numele „vântului Nordului”, Tramontana.

Busola, „Roza Vânturilor”, simbolizează orientarea, identificarea direcţiei de deplasare, iar afişarea acesteia pe bancnota de 50 lei, alături de Aurel Vlaicu, nu poate avea o altă însemnătate, logic, decât aceea că aviatorul român utiliza busola pentru a se orienta în timpul zborului.

Ideea de bază care îmi stârneşte curiozitatea în privinţa acestui simbol întregit este poziţionarea crucii în direcţia Nord-Est, fiind o particularitate faţă de roza lui Reinel şi cele inspirate de aceasta.

De remarcat, în ceea ce priveşte roza vânturilor în simbolistica creştină, este că şi Vaticanul, în Piaţa San Pietro, deţine un astfel de simbol. Dacă ar fi să luăm în calcul geometria acesteia, putem spune că întreaga Piaţă San Pietro este o roză a vânturilor, iar în direcţia Nord-Est arată Greco.