„Floare de tei, cât de curând te treci. Ochilor mei lucind te-ai arăta pe veci.”

Bancnota de 500 lei, aflată în prezent în circulaţie, conţine mai multe elemente de siguranţă, acestea fiind, probabil, cea mai bună parte a acestei bancnote.

Fața bancnotei de 500 lei

Aversul bancnotei reprezintă tema pasiunii și creativității poetului, partea artistică. În tot acest timp a scris cu și despre romantism, apropiindu-se atât de tare – din păcate, cred eu – de românism. Dar, alea erau vremurile, ăla era timpul.

Elementele principale ale aversului bancnotei sunt: chipul arhicunoscut – și puțin cizelat – al poetului, teiul, călimara și pana.

Teiul

Teiul, mai ales în poeziile lui Eminescu, ca motiv simbolic, reprezintă romantismul. Mai mult, teiul este simbolul unui paradox care se numește „Copacul Internațional al Păcii Războiului Mondial”. Teii sunt – sau, mai nou, au fost – și un simbol pentru orașul Iași, oraș în care Mihai Eminescu a trăit o perioadă, după întoarcerea din Viena.

În Iași, în parcul Copou, există un tei cu o vârstă de peste 250 de ani care acum este cunoscut ca „Teiul lui Eminescu”.

Pe scurt, teiul este un simbol romantic central, îmbătător cu mireasma-i, în creațiile lui Mihai Eminescu, iar acest lucru reiese și pe tema din față a bancnotei de 500 lei.

Călimara şi pana

Călimara și pana reprezintă, evident, simbolul scriitorilor, faptul că Mihai a fost poet și jurnalist. Este un simbol atât de evident încât pare pus acolo ca să frapeze prin extravaganța evidentului. Sunt șocat pentru că e atât de evident acest lucru evident. Dacă acea călimară ar fi fost plină aș fi spus că e de umplutură. Dar, stai… pana-i intră-n călimară și-o golește de cerneală, zi de zi, seară de seară. Evidentul devine simbolic?

Continuare →